Recenzie "Sacrificiu final" de Richelle Mead

Am ajuns si la ultima carte din Academia Vampirilor. Si spun asta cu o oarecare nostalgie, cu o parere de rau, un regret care ma face sa vreau sa dau timpul inapoi la prima carte citita, doar pentru a o mai vedea pe Rose la inceput si ... sa revad inceputurile seriei - care mie mi-a placut foarte mult.

Ce pot spune ? Ultima carte aduce un final incredibil, insa este si ultimul capitol, ultima carte ... iar asta inseamna ca povestea lui Rose, scrisa de Richelle Mead, s-a incheiat, iar asta imi lasa un gol enorm in suflet. Adica,  nu ma intelegeti gresit, cartile sunt minunate, insa imi pare atat de rau ca s-a terminat seria !
  IN "Sacrificiu final" lucrurile se complica, asta atat datorita situatiei politice, cat si in iubire.

  Mai pe scurt : Rose a fost acuzata de moarte Tatianei, regina, si bagata la inchisoare - un fel de arest pana cand o sa i se spuna daca este vinovata sau nu.
Ajutata de tatal sau, Abe Mazur, de Dimitri, Lissa, Christian, Janine- mama sa, chiar si de Adrian, iubitul ei, Rose evadeaza din inchisoare. Planul pus la cale de acesta gasca a fost aur curat, si ma intreb uneori de unde ii vin ideile astea stralucite autoarei. Cu una, cu doua, planul asta mai are un detaliu semnificativ, si anume calatoria lui Rose si a lui Dimitri, dar si a lui Sydney ( fata Alchimist ) intr-un loc unde gardienii nu ii pot gasi.

   Evadarea nu a fost usoara, fiind ingreunata mai ales de faptul ca acum, fiind fugara, este nevoita sa fuga cu pretul vietii, gardienii avand dreptul sa o omoare pe loc. Mai mult, asta e o calatorie cu Dimitri, cu care, cu toate ca spune ca el nu o mai iubeste, e clar ca e cu totul si cu totul altfel situatia, ce sa ne tot evazam.
     Ajunsi intr-un oras pustiu, cei trei protagonisti sunt nevoiti sa stea ascunsi, insa voi o cunoasteti pe Rose ! Sa stea ea degeaba ? Mai ales cand, prin intermediul legaturii cu Lissa observa cat de multe se intampla la Curte.

    Am adorat acest aspect al cartii pur si simplu: cand fetele sunt despartite, si nu au mijloace de comunicare, legatura este extraordinara pentru a afla ce se mai intampla pe acolo. In visele lui Rose apar adesea utilizatori ai spiritului, cum ar fi iubitul ei , Adrian, dar, mai nou, si fratii Dashkov, a carui ajutor l-au solicitat in romanul precedent. Victor ii da solutia ideala in cazul tragerii de timp: cum Tatiana e moarta, se fac noi alegeri, si pentru a creea valva, este ideal ca Lissa sa participe. Desi are 18 ani, ea nu poate fi numita regina, din cauza ca nu are alt membru al familiei care sa o sustina, insa nu inseamna ca este impiedicata in a participa in cursa pentru coroana.
      In acest moment apare ingeniozitatea lui Rose, si anume calatoria pe care o incepe in cautarea surorii, sau fratelui Lissei.

     AJung sa calatoreasca o gramada, sa-si faca dusmani si prieteni, ajung sa evolueze enorm. Unii mor, altii apar mai nou, mai ales Sonya, sau domnisoara Karp, daca ati uitat-o cumva, iar treaba ajunge sa fie foarte complexa, si sa-mi placa. Suspansul este constat, insa cartea este plina de momente amuzante, de replici pline de umor, de suspans, mister, actiune, un plus de mister fiind generat de cautarile asiduue al ucigasului reginei. Ce sa mai vrei ? O poveste de iubire, foarte frumos cladita, intre Rose si Dimitri, care te infioara de cate ori ajung ca subiect.

    "Sacrificiu final" a fost frumoasa. Atat din punct de vedere al actiunii, cat si al principiilor cartii : onoare, iubire, adevar. Cartea o infatisaza pe Rose, o fata nici pe departe perfecta, care nu vrea sa fie astfel, insa care isi da toata silinta in a-si apara familia, prietenii, in cautarea adevarului si a iubirii. Pentru ca daca privesti mai in adancul ei, observi ca este o fata minunata, care merita tot ce e mai bun in urma efortului depus.
     Felicitari Richellei Mead pentru aceasta serie extraordinara. Merita tot respectul.


Nota: 5/5

Recenzie "Limitele spiritului" de Richelle Mead

 "Limitele spiritului" este volumul 5 din seria "Academia vampirilor", carte care mi-a placut enorm de mult. A fost plina de suspans, actiune, emotie si iubire :) Rose isi da testele de gardian, in urma carora obtine cel mai mare  punctaj. Pur si simplu este fenomenala la acest capitol - de mi-ar fi si mie la fel de simplu la examen : )

   Oricum, ajunsa gardian,viata ei ia cu totul si cu totul alta turnura Problemele de aceasta data sunt mult mai grave, si sa va explic de ce. Rose are un nou obiectiv: vrea sa-l faca pe Dimitri, de fapt, nu-l face, si-l readuce la starea lui initiala de dhampir. Problema e ca secretul acestei transformari este detinut de Robert, fratele maleficului Vikton Dashkov, care acum este inchis intr-o inchisoare de maxima securitate. Chiar asa, Eddie, Lissa si Rose pornesc dupa Viktor, pentru a-l elibera din Tarasov - si chiar reusesc !

     Esentialul este ca pentru a transforma un strigoi in dhampir este necesar ca strigoiul sa fie ucis cu o tepusa vrajita de spirit, si sa-i fie implantata in inima de acelasi utilizator al spiritului. Intorsi la Academie, Rose si ceilalti (inclusiv Adrian care li se alatura ) sunt pedepsiti. Partea asta mi s-a parut pur si simplu enervanta - cu pedeapsa - nu ca ar fi vina autoarei, insa ma enerveaza genul de personaje care arunca in stanga si-n dreapta cu acuzatii si pedepse. Daca in romanele trecute Rose era aia care ascundea chestii de Lissa, acum situatia s-a inversat, Lissa fiind mica secretoasa.
 
     Tot acest farmec ar trebui sa aibe loc pana la urmatorul atac al lui Dimitri, insa se pare ca el loveste din nou, ca strigoi, si cu toate ca Rose si Eddie au avut ocazia sa-l omoare, Rose l-a impiediat - ce sa faci cand iubesti pe cineva intratat de mult ? Ca oglindire in lumea reala, am observat sa Rose este modelul dupa care ar trebui cu totii sa ne luam - mai mult sau mai putin -. Ea nu este perfecta. Daca in primele doua carti am zis ca este prea super-eroina, apoi se intampla mai incolo sa decada intr-atat doar din cauza iubirii. Oricum ar fi, pe un grafic al evolutiei, ea devine din ce in ce mai buna, mai priceputa, mai inteligenta simai ambitioasa(daca este posibil ) . Lissa, prietena ei cea mai buna, ii este mereu alaturi, si pot spune ca mi-a placut mult de ea.

     Nu am avut o parere prea buna in privinta relatiei Rose- Adrian deoarece, cu toate ca el este indragostit de ea, Rose nu-l iubeste cu adevarat.

 "Limitele spiritului" a fost plina de actiune, avand un titlu ideal si extrem de sugestiv. Mi-a placut ! A fost foarte buna ! Si inainte de a incheia aceasta recenzie, va mai spun ceva: Dimitri o sa atace din nou. Iar de data asta .. oare il pot salva sau va trebui sa fie ucis ? Si mai mult, oare este reala toata aceasta chestie cu salvarea sau doar isi risca vietile personajele in mod iinutil ?

Recenzie "Juramant de sange" de Richelle Mead

 Acesta carte este ce-a de-a doua pe care am citit-o pe 2013. Prima a fost volumul trei din AV, iar aceasta este volumul 4. Ce pot spune ? Mi-a placut ! Foarte foarte foarte mult. Nici nu se compara cu noile aparitii, ca Nascuta la miezul noptii sau alte d-astea.

In primul rand, mi-a placut sa vad ca Rose este pe cont propriu. Prea mult timp a fost inconjurata de celelalte personaje, care devenisera chiar agasante, asa ca ea a pornit in Rusia, in cautarea strigoiului Dimitri, cu scopul de a-l ucide. Ea voia sa-i ia viata pentru ca ea, impreuna cu Dimitri, facusera in trecut un fel de juramant, prin care isi promiteau unul altuia ca daca vor ajunge vreodata strigoi, sa faca tot posibilul ca sa omoare persoana respectiva.

  Ajunsa in Rusia, Rose incearca sa-l gaseasca pe Dimitri, dar initial nu are prea mult succes. Din fericire, cu banii sta mai mult decat bine, aici venind ajutor de la Adrian. Altceva mai pot spune ca autoarea a avut o idee geniala sa ne mai tina la curent si cu ceea ce se intampla la Academie, prin intermediul legaturii dintre Rose si Lissa. Acolo, nu e totul lapte si miere, pentru ca Lissa se poarta din ce in ce mai ciudat: bea, se poarta ca si cum nu ar mai fi ea insasi si pur si simplu nu mai erg lucrurile bine. Apropo, la Academie au aparut personaje noi: o fata Avery, un nou director Lazar si gardienii lui Avery - care apropo este si noua prietena a Lisssei.

 Dar nici in Rusia lucrurile nu se lasa mai prejos, toate fiind declansate de prezenta lui Sydney, o Alchimista. Rolul Alechimistilor este sa protejeze oamenii si dhampirii, si sunt foarte tari - au tot felul de potiuni si de vraji si sunt extraordinari. Rose nu isi pierde antrenamentul de ucis strigoi, si se apara chiar foarte bine, insa uneori si-o mai ia: tocmai asa ajunge in Baia, orasul natal al lui Dimitri,unde este dusa tocmai la familia Belikov sa fie ingrijita ! Ce mai coincidenta !

Familia lui Dimitri : surorile sale si mama si bunica sunt cu totii placuti, insa m-a surprins ca desi nu au soti, fetele alea sunt deja gravide(nu toate, dar 2 din 3). De asemenea, Rose mai face cunostinta cu misteriosul, dar periculosul Abe ( cand am aflat adevarul despre el nu mi-a venit sa cred ). In fine, Sydney nu sta acolo o vesnicie si pleaca imediat dupa ce Rose le spune tuturor ca Diitri este strigoi, si are loc o inmormantare. Dupa aceea, Abe si tot felul de alte persoane incearca sa o indeparteze pe Rose din Baia, spunand ca locul ei nu este acolo, insa oricat de tentant ar fi sa locuiasca cu familia lui Dimitri, ea pleaca impreuna cu o gasca de dhampiri nejurati,adica care nu au insemnul de gardieni , cu scopul de a ucide cat mai multi strigoi si de a-l gasi pe Dimitri. Cu una cu doua, Rose chiar se intalneste cu Dimitri, si cand e sa-i dea lovitura de gratie, aceea care este menita sa-l ucida, ezita. Chiar asa ea ajunge in capitivitate, pe o mosie de-a unei strigoaice bogate si puternice.

 Nu mi-a mai placut deloc de Dimitri. Absolut deloc. Este mult mai rece, mai rau, si profita de Rose. Asta a fost picatura care a umplut paharul. Oricum, faza e ca daca in trecut era prea Super-Erou, acum Rose a decazut total: oribita de iubire, se lasa tinuta in captivitate de strigoiul Dimitri, care incearca din rasputeri sa o convinga sa i se alature - ca strigoi. Ratiunea protagonistei este total umbrita de iluziile induse de muscatura lui, de endorfinele care o fac sa fie tot timpul drogata.

 Daca va face alegerea potrivita, ce se va intampla, daca va scapa de noul Dimitri, si tot restul, mai ales deznodamantul - ce se va alege de prietenia dintre ea si Lissa - sau daca il omoara pe Dimitri veti descoperi cititnd cartea. Merita fiecare banut.

NOTA: 5/5

Recenzie "Atingerea umbrei " de Richelle Mead

Volumul trei din seria "Academia Vampirilor", si totodata prima carte citita de mine cu ocazia inceputului acestui nou (si speram ) frumos an, 2013, este, pur si simplu fenomenala. Acum cateva zile am lasat un anunt pe blog : va rog sa-mi recomandati nsite carti bune de citit, si mai toata lumea a zis "Academia Vampirilor" , asa ca, m-am intrebat : de ce nu ?

Ei bine, nu  m-am inselat. "Atingerea umbrei" a fost mult mai buna decat "Jurnalele vampirilor", depasind fara probleme "Micutele mincinoase" sau alte serii aparute de curand la Leda. Este greu de comparat cartea cu una mai buna, deoarece, din punct de vedere al concurentei,aceasta este zero la nivelul pe care il are.

Revenind, Rose, protagonista, o luptatoare inrainta, plina de sentimente contradictorii, totodata frumoasa, desteapta, onesta, devotata, si total indragostita de Dimitri - dhampirul in varsta de 24 de ani - are de infruntat noi peripetii de-a lungul acestui volum. Mi s-a parut mult mai reusita cartea comparativ cu volumele 1 si 2. Evolutia personajelor iti da o senzatie placuta - parca asisti ca privitor la viata lor de 5-6 ani, cu toate ca nu a trecut atat de cand ai inceput cartea. Acum, sentimentul care te invaluie cand dai primele 20-30 de pagini este de tristete, durere, melancolie, cauzate de episondul trecut in care a murit Mason. Desi e primavara, si practic totul se trezeste la viata, prinzand noi radacini, cu Rose nu e la fel. Are niste teorii bizare, deduse din investigatiile ei pe urma trecutului lui Vladimir si a Annei, care au fost si eu atinsi de umbra, asa cum sunt ea si Lissa. Ideea e ca o data de Lissa isi face vrajile de tamaduire, toata energia negativa ajunge la Rose, care, cu una, cu doua, devine din ce in ce mai nebuna. Plus ca incepe sa aibe vedenii cu Mason.

  La Academie, fiind in anul terminal, Rose se mai lupta si cu niste teste de aptitudini, menite sa o faca un gardian din ce in ce mai bun pentru Lissa. Ideea e ca acum este gardian pentru iubitul Lissei, Christian. Regret sa o spun, insa asa-zisa ei prietena, Lissa, mi s-a parut extrem de egoista. Mereu se bazeaza pe Rose. Mereu ea e presus prietenei ei. Si totusi ... din aceasta cauza ( care m-a facut sa o urasc la Lissa ) Rose ascunde cam totul de ea. De la teoriile cu energia negativa care ii cauzeaza tot felul de stari de furie si suferinta, la relatia dintre ea si Dimitri, la fantoma lui Mason si multe alte secrete.

Apoi, mai multi copiii, - n-au si ei ce face - din Academie au facut un fel de grup, care se cheama "Mana", iar membrii participanti trebuie sa aibe puterea de constrangere. Oricum, acesti prosti, care au inventat grupul lor idiot, vor fi cauza datorita careia strigoii vor ataca Academia.

  Intre Rose si Adrian nu a fost mare lucru. Adrian este total si pana peste cap indragostit de ea, insa inima lui Rose ii apartine lui Dimitri, iar momentele romantice dintre ei m-au emotionat, mi-au ajuns pana la inima.
   Ah, si am uitat: ei au mai participat la procesul lui Viktor Dashkov, ala care a incercat sa-i omoare in volumul precedent.

Din toate punctele de vedere, cartea mi-a placut la nebunie. A fost atat de bine proportionata din  punct de vedere al actiunii, al intrigii, al romantismului, incat m-a lasat fara cuvinte, pentru ca in secunda urmatoare sa am o avalansa de trairi si sentimente pe care vreau sa vi le impartasesc.A meritat! Intr-adevar, a fost o care impecabila !

Nota: 5/5 + + +

Academia Vampirilor cu revista Bravo!

OK, asta da veste!  Din Academia Vampirilor am citit doar primul si al doilea volum, care m-au impresionat si mi-au placut mult mult mult.
   Ma mir ca cei de la Leda s-au decis in sfarsit sa publice aceasta serie in editie de chiosc. Oricum, la cat de groase sunt cartile, vor avea ceva de lucru. Oricum, bravo lor! Si eu voi incepe sa cumpar, dar asta de pe la volumul 4 incolo.

   Pana atunci, uitati:

-Recenzia primului volum, "ACADEMIA VAMPIRILOR"  o gasiti printr-un click aici
-Recenzia volumului doi, "INITIEREA", o gasiti printr-un click aici

 VAMPIRE ACADEMY RULES!

Citate "Initierea" de Richelle Mead

 Mai am putin si termin si "Initierea" de Richelle Mead, si in 2-3 zile am sa postez o recenzie, dar pana atunci va las cateva citate.
   O problema: am mai umblat de curiozitate si pe alte site-uri si, din pacate am descoperit ca o mare parte din citate se repeta. Ei, asta e.

“Apropo,numele meu e Rose Hathaway.Am 17 ani,ma antrenez sa protejez si sa ucid vampirii,sunt indragostita de un tip total nepotrivit si magia ciudata a celei mai bune prietene pe care o am ar putea-o face sa-si piarda mintile.
Hei,n-a spus nimeni ca liceul e usor.”

  "-Adrian Ivanshkov. 
-Si tu crezi ca eu sunt tare,am bombanit."
 
“-Cum de nu stii unde e inima? Mai ales daca te gandesti cate ai frant?
L-am privit la fel de fioros cum il privisem pe Dimitri. De data asta, a avut efect. Fata lui Mason pali.
-Belikov e un om bolnav si hain care ar trebui aruncat intr-o groapa cu vipere turbate pentru jignirea uriasa pe care a comis-o impotriva ta in dimineata asta.
-Multumesc, am spus cu afectare.Apoi,m-am gandit un pic."

“-Rose,Rose?Te simti bine?
-Cum te cheama?
-Ce?am intrebat,mijind ochii din cauza luminii.
-Numele tau.
Am recunoscut-o pe dr. Olendzki,care ma privea cu atentie de sus.
-Stiti cum ma cheama.
-Vreau sa-mi spui tu.
-Rose.Rose Hathaway.
-Stii cand e ziua ta de nastere?
-Binenteles ca stiu.De ce ma intrebati asemenea prostii?Mi-ati pierdut fisa?"

“-Buna, Mia.

Ne privi pe amandoi.

-Inca un tip? intreba ea, si din tonul ei ai fi crezut ca aveam propriul meu harem de barbaţi.

Adrian imi arunca o privire intrebatoare, amuzata.Am strans din dinti si am decis sa nu o invrednicesc cu un raspuns.Am adoptat o politete neobisnuita."

 

"-Rose umbla doar cu baieti si psihopati, spuse Mia.

Vocea ei era incarcata de acelasi dispret obisnuit pe care il nutrea pentru mine, dar expresia de pe fata ei arata limpede ca Adrian ii captase interesul.

-Pai, spuse el vesel, de vreme ce eu sunt atat psihopat, cat si baiat, asta ar explica de ce suntem atat de buni prieteni."

 

 "Simţeam că mirosea a alcool şi mai era şi mirosul permanent de ţigări cu aromă de cuişoare. Mă întrebam dacă era beat acum.  Aveam impresia că probabil nu era mare diferenţă între comportamentul lui când era beat sau treaz."

 

 

Citate "Academia vampirilor" de Richelle Mead

 Pentru ca "Academia vampirilor 1" mi-a placut atat de mult, am decis sa va las cateva citate din roman.

"Colţii aceia contrastau bizar cu restul trăsăturilor ei. Cu faţa ei frumoasă şi părul blond pal, semăna mai mult cu un înger decât cu un vampir.

Când dinţii i se apropiară de pielea mea descoperită, am simţit că inima îmi bate mai repede, cu un amestec de teamă şi nerăbdare. Pe ultima o detestam întotdeauna, dar nu mă puteam abţine, o slăbiciune de care nu mă puteam elibera.

Colţii ei mă împunseră tare şi am ţipat la scurta senzaţie de durere."

“Lissa si cu mine eram prietene inca de la gradinita,cand educatoarea noastra ne-a pus sa ne facem lectiile impreuna.Sa obligi copii de cinci ani,cat aveam noi atunci,sa scrie corect Vasilisa Dragomir si Rosemarie Hathaway era mai mult decat cruzime,iar noi-sau mai degraba eu-reactionasem in consecinta.Aruncasem cu cartea in invatatoarea noastra si o facusem o nemernica fascista.Nu stiam ce inseamna acele cuvinte,dar stiusem cum sa lovesc o tinta in miscare.”

"— Eşti consemnată la domiciliu. N-or să te lase să stai şi să vorbeşti cu el.

— De fapt, nu vreau să „vorbesc” cu el. O să plecăm pe furiş.

Ea oftă.

— Pur şi simplu, uneori am impresia că nu te cunosc.

— Asta pentru că tu eşti cea prudentă, iar eu sunt cea nesăbuită."

“-Hei,Mason,am zis,sterge-ti balele de pe fata.Daca ai de gand sa te gandesti la mine dezbracata,fa-o in timpul tau liber.
(…)
-Asta e timpul meu,Hathaway.Eu conduc antrenamentul de astazi.
-A,da?am replicat eu.Oh.Pai,atunci cred ca-i un moment bun sa te gandesti la mine dezbracata.
-E mereu un moment bun sa ne gandim la tine dezbracata,adauga cineva din apropiere,risipind si mai mult tensiunea."

 "Ezita o clipa si-si ridica privirea de la mainile mele.Ochii aceia caprui si calzi ma cercetara si ceva mi se stranse in piept.La naiba.Trebuie sa incetez sa ma mai simt asa in preajma lui.
-Tie n-o sa ti se intample.Esti prea…
Cauta cuvantul potrivit si imediat eu l-am inlocuit mental cu tot felul de posibilitati.Ca o zeita.Parjolitor de sexy.“(Rose-Dimitri)

" -Deci,recunoaste,spuse el.Ai omorat vulpea.Incerci s-o convingi pe Kirova ca esti nebuna,ca sa pleci iar de aici.
-O sa ti-o trag,i-am spus eu incet.
-E o oferta?
-Din ce-am auzit nu prea ai cu ce,i-am replicat.
-Mama,spuse batjocoritor.Chiar ca te-ai schimbat.Din cate imi amintesc,nu erai mofturoasa in legatura cu cine iti scotea hainele.
-Si din cate imi amintesc eu,singurii oameni pe care i-ai vazut vreodata dezbracati au fost pe internet.”(Rose-Ralph)

“-Crezi ca sunt draguta?
Ma privi cu o seriozitate totala,asa cum facea intotdeauna.
-Cred ca esti frumoasa.
-Frumoasa?
-Esti atat de frumoasa,ca ma doare uneori”(Rose-Dimitri)
 

"— Îhî. O să fii partenera lui Dimitri.

Se lăsă un moment de tăcere ciudată, probabil neobservată de nimeni cu excepţia lui Dimitri şi a mea. Ochii noştri se întâlniră.

— Partener de protecţie, lămuri Dimitri în mod inutil, de parcă şi el se gândise la alte feluri de parteneri."

Academia vampirilor de Richelle Mead-Recenzie

Mi-am dorit de foarte multa vreme sa citesc seria "Academia vampirilor", insa nu am avut posibilitatea. Ba erau prea scumpe, ba aparea alta carte... Si intotdeauna am fost curioasa sa aflu de ce era si este atat de apreciata de majoritatea cititorilor, si sa vad cat de impresionant este scrisul lui Richelle Mead, comparativ cu C.C.Hunter, Rachel Caine, L.J.Smith, chiar si cu Cassandra Clare.

  Povestea incepe normal.. OK, pe cat de normal poate fi cand un moroi se hraneste dintr-un dhampir. Nu, nu e bine cum am inceput. Sa va explic pentru a intelege. Lissa este un moroi(adica un soi de vampir) provenind din vita nobila. Fata este de un caracter exemplar, asemanata cu un inger, o prietena de nadejde . desteapta si calculata. In universul lui Mead, moroii sunt vanati; fiind practic in razboi cu strigoii.
    Rose este un dhampir, pe jumatate om, pe jumatate vampir, care atunci cand lasa un moroi sa0i bea sangele ii este produsa o placere mai mare decat sexul, chipurile. Rose este gardianul Lissei in devenire. Asa sunt regulile in lumea lor: moroii, fiind pe cale de disparitie, trebuie aparati de dhampiri care invata asta, facand pregatiri si multe lupte si antrenamente.

   Rose si Lissa au evadat de la Academia Sf. Vladimir, si timp de doi ani au fost pe drumuri, incercand sa scape de oamenii de la academie, care vor sa le aduca inapoi.
    Ei bine, in ziua aceea ele sunt prinse si aduse inapoi de catre gardieni, care il aveau in frunte pe Dimitri Belikov(inalt, musculos, frumos-nu, superb-)

   Aduse la Academie, fetele, in sfarsit prinse dupa atata timp se reacomodeaza in atmosfera anosta a scolii cu greu. Directoarea Kirova spune din prima ca pe Lissa o vor pastra, si va fi pedepsita, iar pe Rose o vor da afara. Realizand ca nu va mai putea fi langa Lissa, Rose se agita, este lipsita de respect, dupa cum spune Kirova, dar nu face decat sa agraveze situatia.
     Salvarea vine din partea lui Dimitri, care o convinge pe directoare ca fata, fiind una dintre putinele gardiene in devenire,cu tot cu legatura dintre ea si Lissa, merita pastrata si ca ar fi o mare risipa sa o dea afara.

   Induplecata, Kirova o lasa cu conditia sa il aibe pe Dimitri antrenor si ca nu are voie sa iara nicaieri inafara cursurilor. Daca tot vorbeam despre o "legatura": asta inseamna ca cele doua au o legatura puternica sentimentala:una simte ce simte si cealalta, si Rose se poate transporta, sa zic, in corpul lui Lis doar cu spiriltul. La scoala nmic nu este usor, elvii fiind atat de superficiali si barfitori! M-a uimit rautatea lor, mai ales a Miei(o papusica schiloada) care le face viata mai grea Rosei si Lise.
    M-a surprins placut prietenia dintre cele doua fete, atat de solidare si ...OK. Rose pune mereu pe primul lor starea de spirit si pur si simplu tine atat de mult la Lissa in modul prietenesc!
 

    Se nareaza la persoana intai si este, ei bine, impresionant. Se vede talentul autoarei si pasiunea acesteia, facand totul cu mare atentie si nelasand nimic la voia intamplarii. Nu-mi imaginez romanul narat la persoana a 3 a.
  Dupa ce se hotaraste sa mearga la slujbele de duminica doar pentru a petrece mai mult timp cu prietena ei, Rose afla un lucru ciudat despre Sf. Vladimir si Anna, gardianul ei, aveau o legatura ca intre cele doua fete si Anna era "atinsa de umbra", un mister.
  Lissa are o legatura foarte puternica cu animalele, avand puteri extraordinare, exact ca cele ale Sf. Vladimir, poate invia animalele si plantele, si are o putere incredibila de constrangere, si tocmai de aceea au si fugit, de teama celor care o vor rapi.  Apropo, folosirea puterilor in timp o vorface sa innebuneasca.

   Excesiv de protectoare, Rose se opune cu vehementa in relatia cu Christian, un moroi ciudat, a Lissei, despartindu-i si facand o mare greseala.

    Complexitatea povestii nu se opreste, ei bine, acum.. Pasiunea Rosei pentru Dimitri, care este cu 7 ani mai mare decat ea creste, facand-o sa fie topita dupa el. Sunt atat de multe aspecte de discutat, incat nu stiu cu care sa incep mai degraba.

    Atacurile Miei continua, pentru ea nefiind suficienta umilirea Rosei, toata Academia numind-o tarfa pentru sange. De atunci, Lissa a renuntat sa se mai controleze, si a revenit in gasca moroilor, excluzand-o pe Mia si mai mult de atat, furandu-i-l pe Aaron, iubitul ei. Chipurile, ura ei fata de protagoniste incepuse cand fratele Lisei o parasise dupa ce se culcase cu ea. .
     Du[a ce Lis ii constrange pe multi pentru a abandona barfa despre Rose, viata fericita(care cica era pana acum_ devine mai naspa. Tot mai multe cadavre de animale sunt puse prin lucrurile Lisei de carte un dobitoc, iar ea cedeaza nervos si se taie. Prima data scapa neparata, insa a doua oara devine mult mai grav, iar ea ramane inconstienta.

   Desi este primul roman, nu se inlatura de la detalii, complicatii, numeroase intrigi. Apropierea dintre Rose si Dimitri este fermecatorare, relatia lor fiind surprinzatoare. Rose primeste un colier de la unchiul Lisei, care se dovedeste mai tarziu unul pentru constrangere, Asa cam atunci cand Lis este atacata si ar trebui sa fie salvata, Rose si Dimitri se pregatesc sa faca prostii. Se trezesc din vis(mai mult realitate) si pornesc dupa Lissa, dar atacatorii au ceva avans.
   O vor salva? Va fi prea tarziu? Cum va evolua relatia Rose-Dimitri?


NOTA: 5/5