Recenzie "Sfidarea" de Suzanne Collins

 Ai zice ca dupa ce ai castigat cele mai macabre jocuri vei fi lasat in pace. Ei bine, nu. Nu si in cazul celui mai cunoscut cuplu Katniss-Peeta.  Viata lor nu va mai fi niciodata la fel, indiferent de eforturile depuse. Acum, Katniss locuieste in Cartierul Invingatorilor cu mama si cu sora ei. Desi merge la vanatoare, trecutul inca o bantuie. Prietenul ei dintotdeauna, Gale,  lucreaza acum in mina si singura lui zi libera este aceea de duminica.

    Presedintele Snow, cel mai important om, ii face o vizita amenintatoare lui Katniss pentru a-i spune ca gestul ei de la sfarsitul Jocurilor(acela de a se sinucide) este o sfidare si ca trebuie sa-si joace foarte bine rolul de scolarita innebunita de dragoste. Surprizele ataca surprizele. Ce se petrece, ce intriga puternica! M-a surprins placut! Trebuie ca Suzanne Collins sa aiba o imaginatie blogata, si mai mult stie sa induca socul.

   In Panem incepe sa fie din ce in ce mai mare agitatie: tot mai multi oameni de-ai presedintelui sosesc, numiti Aparatori ai Pacii, care sunt foarte cruzi si nesuferiti de asemenea. Se implinesc 75 de ani de la infiitarea Jocurilor Foamei, adica e timpul Jubileului Pacificarii. Regulile se schimba, cum era de asteptat si acum intra in joc din fiecare District vechii castigatori. Veste soc! Katniss si Peeta au revenit in arena. Pe de alta parte, in anumite districte au inceput revoltele. 

"Dar nu ma pot impiedica sa intrezaresc imaginile noastre de pe ecranele plasate de-a lungul drumului. Si nu suntem doar frumosi, sunetm intunecati si periculosi. Ba nu, suntem mai mult de atat. Suntem indragostitii din Districtul 12 nascuti sub o stea potrivnica. "

 Nevoita sa-si paraseasca mama si sora si pe bunul sau prieten, Gale, Katniss renunta la prefacatoria de a fi draguta si imorala. Inainte de inceperea editiilor precedente sunt antrenamentele: toti participantii par simpatici. Ok, aproape toti. Toata lumea doreste sa se alieze cu Katniss, vazand priceperea si indemanarea de care da dovada.
   La proba individuala supervizata de creatorii-de-joc, Peeta si Katniss iau nota zero-o noutate in istoria jocurilor. Emotionante sunt noptile petrecute de protagonisti impreuna, fiind un prilej de a scapa de cosmarurile care ii bantuie(dorm impreuna).

 La interviu totul explodeaza. Presedintele Snow o obliga pe Katniss sa poarte o rochie de mireasa. Care este treaba cu rochia? Cei doi trebuiau sa se casatoreasca. Cinna, magnificaul stilist al lui Katniss, transforma rochia intr-un contum de gaita-zeflemitoare, simbolul ei si al rebeliunii, ceea ce are un impact imens.
  Cand vine randul lui Peeta, apai ce a facut Katniss e nimic! Anunta iubirea lor eterna, ca s-au casatorit deja si ca fata e gravida(minciunele), dar publicul nu are de unde sti, asa ca are un efect sublim.
   Dupa asta, jocurile devin cu adevarat mai complexe; Katniss si Peeta se aliaza cu zeul-superb-al-frumusetii, Finnick si batrana de 80 de ani, Madge, foarte priceputa la asamblat si procurat hrana din natura.  Arena este proiectata ca un ceas, impartit in 12 parti, in fiecare fiind cate o amenintare sora cu moartea: maimute mutante, pasari-insceta ucigase, inundatii, ceaata acida. ploaie de sange.  Plus ca totul e o jungla fara final . Intr-un impas, cu nu mai au de ales, simpatica Mags se sinucide.

   Celor 3 li se alatura artagoasa Johanne, sclipitorii Wiress si Beetee, porecliti Tacaneala si Scurtcircuit. In arena raman 8 din 24. Beetee are i plan foarte interesant, cu o bobina si o inventie care electrocuteaza tot ce prinde.Johanna si Katniss sunt trimise sa imprastie sarma si Johanna o ataca, lasand-o inconstiente. Ranita, porneste  totusi cu greu spre Beetee, locul de unde au pornit si descopera ca amenintarea nu sunt restul participantilor, ci insasi arena. Acum, daca va reusi sa o distruga sau va muri, si cea ce se va intampla...gasiti in roman !

  O idee fenomenala, pe de alta parte, care ia nastere in ultima clipa ca reactie la vechile spuse ale lui Haymitch: "Nu uita, acolo in arena, cine e dusmanul! " acela nefiind nici crruda Enobaria sau Chaff, ci insusi jocul.  Mi-a placut foarte mult cartea, ea fiind in mod vizibil mai reusita decat cea dintai, deoarece m-am obisnuit cu personajele si cu intamplarile,totul decurge foarte cursiv.Ideea de triunghi amoros  se intalneste si aceasta serie, devenind un accesoriu must-have al oricarei serii celebre.
   Am citit pe anumite bloguri recenzii realmente respingatoare la adresa acestei serii, anume :Coloana vertebrala un veritabil cliseu": totalitarism, revolte, o ranara promitatoare. Din tot ceea ce am citit pana acum, am ajuns la o concluzie cat se poate de justa:
 Povestile care au succes, cele mai placute si mai iubite, sau cel putin majoritatea se nasc din clisee si devin inedite.

 Naratorul subiectiv(persoana 1) da un plus de savoare, deoarece nu-mi imaginez cartea narata la pers a 3a. Dialogurile credibile, fermecatoare, situatiile surprinzatoare, ce sa mai... 
   Momentul cel mai de neuitat este acela cand Katniss trge socanta concluzie ca se intoarce in arena.  Prezenta superbului Finnick, prietenul lui Haynitch este incantatoare, acesta fiind creionat aidoma unui zeu al frumusetii.

NOTA: 5/5
Nr pag: 318
Continuarea: Revolta
Editura: Nemira
Anul aparitiei(R): 2011
Titlu original: Catching Fire

Recenzie "Jocurile foamei" de Suzanne Collins

 Katniss Everdeen este protagonista trilogiei celebre, care a facut inconjorul lumii, numita "Jocurile foamei". Familia lui Katniss este compusa din Prim, surioara ei in varsta de 12 ani si mama ei. Tatal lor murise intr-un accident la munca. De la acel deces, mama sa cazuse intr-o depresie profunda, asa ca protagonista trebuise sa se ocupe de tot ceea ce insemna intretinerea unei familii.

  In Districtul 12, cel mai sarac dintre toate, nimic nu este usor. Katniss si Gale, prietenul ei solidar fac schimb de marfuri cu negustorii, merg la vanat zilnic. Candva, popoarele se revoltasera, incercarea lor esuand, conducatori pedeapsindu-i cu Jocurile Foamei si nimicirea Districtului 13. Anual, din fiecare District, in total 12 se aleg o fata si un baiat, care erau dusi undeva unde trebuiau sa se lupta pentru a apuca ziua de maine.

   Cand Prim este aleasa, Katniss se ofera sa participe in locul ei, avand certitudinea ca surioara ei nu ar fi rezistat. Baiatul ales fusese Peeta, o persoana aparent buna la suflet, care o ajutase intr-un moment cucial pe Katniss. Regulile jocului mai spun ca cei doi participanti au un mentor, invingatorul Jocurilor, anume Haymitch, care imbatat de putere a ajuns sa abuzeze de tot ceea ce ii poate oferi aceasta.
    Revenind oarecum din alcoolemie, Haymitch ii indruma la antremamente pe Peeta si Katniss. Parca nerealizand in ce a ajuns, fata este uimita de splendoarea locului unde este adusa, Capitoliul, de mancarea si toate bunurile si conditiile pe care le detin.
    Mai inainte de asta, Katniss si Peeta isi facusera o intrare grandioasa, indrumati cu grija de stilistii lor, acesta fiind un alt detaliu al Jocurilor Foamei, pentru a atrage sponsori. Supranumita "fata care a luat foc", Katniss uimeste prin splendoarea ei.

  Planul lui Haymitch de a-i face pe cei doi participanti foarte apropiati in public da roade, toata lumea iubindu-i. Se nareaza la persoana I, inca o serie dintre putinele la care am apreciat aceasta povetire. Gandurile sunt detaliate si transmit foarte multa profunzime.

"Ce gluma! Eu si Peeta, umar la umar, pretinzand ca suntem prieteni! Laudand puterile celuilalt, insistand ca trebuie sa aiba incredere in propriile sale talenta. Pentru ca, de fapt, la un moment dat o sa fim nevoiti s-o lasam balta si sa acceptam ca suntem dusmani inversunati."

La antrenamentele unde marii conducatori evalueaza participantii, Katniss ia cea mai mare nota: un 11, temperamentul ei salvand-o. Da, chiar: oamenii aia acordau mai multa atentie unui porc pe care abia asteptau sa-l manance, asa ca fata trage cu o sageata in marul din gura animalului prajit pentru a le atrage atentia. Cartea este compusa din trei parti, iar cea dintai e incheie cu interviul care va decide numarul de sponsori a fiecarui tribut; Katniss este gingasa, superba, fermecatore iar Peeta carismatic, de neuitat,si face o declaratie soc: este indragostit de Katniss.

 Jocurile incep, decorul fiind de aceasta data padurea. Lucrul care mi-a ramas in minte a fost cum erau participantii intr-un loc numit "Cornul abundentei",  inconjurati de obiecte care le-ar fi fost foarte utile. Neglijand sfatul lui Haymitch, si anume acela de a fugi cat mai departe de ceilalti participanti, Katniss ia un rucsac; dar ce m-a surprins a fost cum de mureau copii aia pe capete.
  Cel mai greu a fost sa gaseasca apa. Katniss descopera ca Peeta e in grup cu Profesionistii, tributuri care provin din districtele cele mai bogate. Treptat se aliaza cu micuta Rue, care ii aminteste atat de mult de surioara ei, si planuiesc sa arunce in aer proviziile Profesionistilor. Chiar reusesc asta, doar ca Rue e ucisa.

"Ma aplec si imi lipesc urechea teafara de buzele lui, care ma gadile in timp ce imi vorbeste in soapta.:

-Nu uita ca suntem indragostiti nebuneste, asa ca poti sa ma saruti ori de cate ori simti nevoia."

In arena are loc o schimbare de ultima ora: ca invingaori pot fi doi membrii ai aceluiasi dirtrict. Katniss porneste dupa Peeta, care este foarte grav ranit. Dupa ce se vindeca, macar putin, sunt nevoiti sa mearga din nou la Cornul Abundentei. In joc mai sunt ei doi si periculosul Cato. Sunt atacati de lupi mutanti, care defapt erau participantii ucisi, 

  Cato moare, insa o schimbare brusca a regulilor surprinde: poate fi un singur castigator. Katniss si Peeta decid sa se sinucida. O schimbare brusca de situatie, o iubire ciudata, niste conducatori incredibil de cruzi...o poveste unica, plina de suspans si iubire.

Nota: 4.9/5

Momentul cel mai surprinzator: declaratia de dragoste a lui Peeta fata de Katniss la primul lor interviu. Romantic pana in maduva oaselor.

Primele 100 de cuvinte

 Mai am putin si termin cartea intai din seria Jocurile foamei de Suzanne Colins si cred ca maine, daca nu azi voi posta un rewiew. Este geniala, m-a tinut ca pe ace, si este primul premiu de sfarsit de an scolar care mi-a placut nespus de mult.

" Cand ma trezesc, cealalta parte a patului e rece. Degetele mi se intind, cautand caldura lui Prim, dar nu gasesc decat tesatura aspra a cuverturii ce acopera salteaua. Probabil c-a visat urat si s-a culcat in patul mamei, Bineinteles c-a facut-o. Azi e extragerea. 
    Ma ridic intr-un cot. In dormitor e destula lumina ca sa le pot vedea. Surioara mea, Prim, incovrigata pe o parte, inconjurata de trupul mamei, cu obrazul lipit de al ei. In somn, mama pare mai tanara, tot vestejita, dar nu epuizata. Fata lui Prim e tot atat de proaspata ca o picatura de ploaie, tot..."